Conform spuselor dnei Florina Pinzaru (http://comunicare.ro/cv.php?id=87), blogul este acel jurnal web unde rezista si au succes in domeniu cei care se preocupa sa aiba pe aceasta pagina personala stiri cat mai noi, de ultima ora, chiar senzationale, dar corecte din punct de vedere al continutului informational.
Acest post este dedicat in special studentilor FCRP/SNSPA. Nu este prima data cand un profesor de la noi apare pe un post de televiziune, insa acum apare Carlan la televiziune! Si da destul de bine pe sticla la Realitatea, in emisiunea lui Gheorghe…
Dati un click aici si admirati`l: www.realitatea.net si inca unul la sectiunea Realitatea Live! (sus)
Scumpa si draga mea prietena, Karla, m`a facut odata bucatareasa de carton. Eu, copil prost ce sunt, m`am suparat si nu i`am mai dat sa manance din mancarea mea!
Acum, insa, imi numesc eu prietenii de carton, si nici nu vreau sa`i aud ca se supara macar, pentru ca stiu prea bine ca merita apelativul asta din plin. Nu e logic ca atunci cand promiti ceva sa te si tii de cuvant?! Macar, daca nu ti se pare normal sa faci asta, ai putea, totusi, sa te tii de cuvant din politete, pentru ca asa scrie in Codul bunelor maniere. Iar acest Cod nu a fost scris de amorul artei sau ca n`au avut cei din Antichitate ce face, decat sa scrie cum trebuie sa te porti in societate, ci a fost scris pentru ca TU, adica, VOI, prieteni de carton ce sunteti sa invatati sa fiti respectati in societate. Iar daca in seara asta planurile noastre se duc de rapa, ca voi si`asa v`ati distrat toata saptamana, nu ca mine, atunci eu imi pierd respectul pentru voi! >
Dupa o saptamana in care am ascultat in mod obsesiv Radio21, am ajuns sa le invat playlist`ul. Penibil! Aceeasi muzica nu numai in fiecare zi, dar repetata din ora in ora! E frustrant si exasperant sa auzi intruna “Fa`te mic, mic, mic….” dar deja devine agasant. Fratilor, va inteleg campania si concursurile, inteleg ca sunt oameni disperati care n`au ce face cu creditul si consuma centi ca sa se faca de ras de fiecare data cand ii suna cineva si raspund la telefon cu “ascult Radio21″ Prea tare… Cred ca unii sufera de cretinism, nu stiu inca, si nici sigur, daca l`au dobandit pe parcurs sau il au din nastere.
Cert e ca si`asa n`am ce face de cateva zile, pazesc niste colege (fiindca nu mi s`a transmis nici o atributie momentan), ma mai uit pe pereti cand mai e o pana de curent… mai nou, ni s`a oprit si apa; nu stiu cine, ce si cum lucreaza pe strazile Capitalei, dar nu o face deloc bine
Mesajul meu: nu ma mai plictisiti! Va rog! Cer prea mult?! D`asta e diversitate, hai sa facem ceva frumos cu tehnologia asta si cu ce ne`a dat Dzeu, ca e pacat, pe bune..
Acum, ce sa fac? Ascult Kiss FM :) ma duc sa fumez o tigara si mai iau o gura de ceai
Mi s`a intamplat de N ori sa dau peste niste persoane incredibil de perverse si ipocrite, de adeptii meschinariei neconditionate. Nu am suportat niciodata minciuna, perfidia oamenilor si mi`am dat seama mereu despre ce caracter are o persoana sau alta imediat dupa ce am interactionat de cateva ori.
O data, o singura data, insa, mi s`a intamplat sa am incredere in cineva despre care am crezut ca este special si diferit, ca nu are treaba cu cei care fac parte din categoria “suntem oameni cu o cunoastere comuna”; dar “cunoasterea stiintifica” n`a fost decat o iluzie optica. Dupa aceasta experienta zici ca m`am trezit la ambulatoriu. Nu mai am incredere in fete, de fapt, niciodata nu m`am lasat condusa de aparente, ele insala. Ar fi trebuit sa raman la prima impresie creata asupra persoanei respective, una deloc buna, in termeni populari as declara persoana despre care vorbesc o pata umana in peisajul de caractere ale naturii umane, nimic interesant, ceva fad, nesemnificativ, care trece neobservat… Dar, cum lumea se schimba, avem si noi pretentii, de a iesi in evidenta, de a ne etala inteligenta nativa si talentele pe care le`am dobandit din burta… Impinsi de o dorinta inimaginabila de a iesi in evidenta cu orice pret, incepem sa copiem intr`un stil barbar atitudini si personalitati pe care le consideram modele, ajungand chiar sa imitam voci, sa memoram discursuri comice pentru a impresiona auditoriul si sa citim articole ca sa ne imbunatatim tactica si tehnica de a manipula si minti.
Pentru toti oamenii ipocriti si meschini care exista, am o dedicatie pentru voi, cu o mica rectificare Kelis - I Hate You So Much Right Now ( de fapt, Ever Since)…
In cursul anului trecut, auzeam cu o oarecare stupefactie rasetele isterice ale matusii mele, reactii provocate, de altfel, de un show destul de cunoscut al Prima TV - Mondenii. Mi se parea ceva total inacceptabil de catre mine, o productie execrabil de inadecvata, imposibil de urmarit, exagerat de proasta!
Genul acesta de productii gen Divertis, Trasniti in Nato sau cine stie ce alte divagatii mentale ale unor actorasi care nu stiu cum sa mai faca bani si se apuca de umor sau, in cele mai nefericite cazuri, de stand up comedy ( vezi Doru Octavian Dumitru sau Romica Tociu si Cornel Palade) - aici am exagerat putin, dar se intampla - imi provoaca repulsie. Nu le suport. Nu-mi plac pentru simplul motiv ca nu sunt amuzante; glumele sunt rasuflate de-a binelea, nu rad, nu-mi provoaca nici o reactie… Glumesc! Imi vine sa plang cand vad atata prostie comerciala. D-asta nici nu ma uit la ei.
Insa, marturisesc ca anul acesta, de 1 Mai Muncitoresc, prietenii mei mi-au aratat un filmulet care se gaseste pe Youtube si la care am ras cu lacrimi. Rad si acum, desi am memorat aproape toate schimburile de replici din sceneta, rad si nu ma mai opresc din a face misto cu prietenii mei folosind expresii/ sintagme/ gesturi de-ale Monden`ilor. Da, m-am uitat la Mondenii si mi-a placut pana la urma… am ras si eu isteric ca matusa mea. Cel care il imita pe Banel Nicolita e genial. Am inceput sa ma uit si la meciuri; sunt microbista, pentru Dumnezeu!!! Mi-am schimbat si preferintele si in sfarsit o recunosc aici, ca sa vedeti toti: nu mai tin cu Dinamo, dom`le, tin cu Steaua.
La ceva timp dupa ce am descoperit clipurile din Mondenii am mai gasit ceva la care m-am prapadit de ras, ceva strain, de data aceasta, de mult bun simt si de un umor isterizant, realizat de ventrilocul Jeff Dunham si papusile sale.
De aceea, am sa va las sa vedeti clipurile mele umoristice preferate. O sa va intalniti cu Achmed si Peanut, Jose Jalapemo si, bineinteles, cu Banel
Vizionare placuta!
P.S. Referitor la microbism, vorbesc serios. Sambata asta, cam inainte cu 5 minute de gol, il invocam pe Goian sa scoata Romania din … Nu stiu ce mi-a venit sa-l invoc pe el, si nu pe Chivu, ca si-asa imi place mai mult, dar cert e ca dupa ce am zis eu asta, la cateva minute a venit si golul.
O umbra, de cele mai multe ori, iti umbreste chinuita zambetul smucit din cruda si inestetica ta fata, iti aminteste de irepetabilele actiuni sacerdote ale existentei tale din caruselul cu surprize al vietii. Atitudinea, de nenumarate ori, iti schimba impresia neverosimila pe care ti-ai format-o deja de mult, iar toate memoriile pe care le porti cu constiinciozitate se disperseaza intr-un zbucium interior care iti framanta atent, incet, dar sigur, neuronii si atomii sufletesti.
Este frumos sa cauti un mod de a simti si altul de a cunoaste, separat de vicisitudinile vietii, prin care sa ai acces nelimitat la tot ceea ce se afla in jurul tau, traversand locuri, inghitind ani, masurand timpul, trecand peste oameni si uitand de tine. E minunat sa te opresti in timp de dragul de a retrai senzatia pe care ai vazut-o cand ai vizionat un film sau sa versi o lacrima cand ai tendinta sa spui ca nu mai poti sa mai treci peste toate, asa cum vin, instantaneu si constant, pentru ca in final sa te decizi sa nu mai experimentezi nimic din toate oportunitatile acestei lumi.
Iar asta nu pentru ca nu ar merita sau pentru ca nu este necesar, ci pentru ca nu se cade. Nu se incadreaza toate visele noastre cu acest pamant, cu aceasta lume. Daca am avea ocazia insolita de a ne deplasa in perpetuum am putea fi mai fericiti. Fiindca omul e facut sa isi doreasca mai mult si sa creada in ceea ce nu poate obtine…
In ultimul timp m`am plans ca nu mai am inspiratie si nici chef sa scriu, ca mi`am pierdut din talent si ca am inceput sa fiu banala. Mi`a dat de furca si spontaneitatea cu care ma laudau oamenii in liceu si buna dispozitie.
Si m`am gandit, de parca as fi avut vreo revelatie… oare m`am schimbat? Sau e doar o perioada, o toana de`a mea sau astenia de toamna a pus stapanire pe mine ca niciodata?…
Dar nu, eu sunt la fel, chiar daca am tendinte si momente, pasiuni si nervi, sunt la fel, o creatura blamata la o existenta minunata si artificiala, in acelasi timp, plina si plata, multumitoare si grea, plina de satisfactii si reprosuri sau remuscari. O persoana contradictorie, cu simturi complexe si nevoi multiple… o persoana complicata?!? Patrunsa de noua reclama la Fiat Bravo, de nonsalanta si spiritualitatea fluidica a imaginilor colorate si impresionata de muzicalitatea ei, tind sa ma consider, cu riscul de a parea exagerata, ca oricare alt om de pe pamant care se simte ca mine, o meravigliosa creatura…
Si da destul de bine pe sticla la Realitatea, in emisiunea lui Gheorghe… 
You have an instinctual intelligence that guides your life.
